Archive for the ‘Exterior’ Category

Birocratie la SNSPA

Azi (de fapt joi) am reusit sa mai inchid o sectiune din capitolul “learning” – am ajuns in sfarsit sa-mi iau diploma de master. Sunasem deja de acum cateva saptamani, aflasem programul minune – L-J, 13:00-15:00 – minunat!

Ajung pe la 13:40, platesc taxa de eliberare (40 RON), ma indrept voiniceste pe scari catre secretariatul desemnat (ultimul etaj/mansarda), ajung gafaind ca un sobolan de birou care sunt (this will change!), dau sa intru, cand… surpriza! – secretarele erau incuiate inauntru, pe usa de termopan vad un post-it which reads “Pauza de masa, 13:30-14:00” (wtf?!). Era 13:45… m-au vazut prin geam, …astept rabdator pana la 14:05. Nimic. Bat politicos in geam fluturand tacticos cadranul ceasului 😀 …Imi deschid, intru, imi spun of-ul, cica “Aaa, de la noi doar fisa de lichidare. Coborati in curte si urmati pasii de pe spatele fisei. Doar din curte se pot face.” (fisa din poza) Wtf2?! zic eu, si ma duc in curte. Incepe distractia – ma plimb de la intrarea C la D, in sus si in jos pe scari, prin camere, pe la aviziere, de la D catre E si inapoi la C, subsol-demisol-etaj 2, stampile si semnaturi de toate marimile si formele, …ca doar n-am luat nicio carte pe toata durata master-ului 🙂

In final ajung la ultimul nivel, eram pregatit sa ma lupt cu boss-ul – probabil un paladin cu +99 la strenght. Gafaind (part 2), ma asez rabdator la coada: aveam inca 5 jucatori in fata, trecusera prin aceleasi probe ca si mine – respect! Imi vine randul pe la 14:45, cu 15 minute inainte de sfarsitul programului. Formalitatea a durat vreo 3 minute, tanti avea deja viata pe low 😛

Fericit, iau asta:

Jocul birocratic s-a incheiat aici. Inapoi la birocratia din corporatie, hai ca avem treaba 😛

Morala:

SNSPA, suntem in 2010, te rugam sa-ti iei naiba un CRM! …bine ca aveti “Campus virtual” online, dar trebuie sa ma plimb 60 de minute prin cladire pentru n semnaturi si stampile, cand trebuia sa fie vorba doar despre o semnatura si o stampila.

Multumim SNSPA!

Advertisements

De sezon

Ceva-ceva, ceva-urare… Ceva e sigur: urarea face toti banii!

Saptamana 14 a fost un deliciu fin pentru cunoscatori, cu schimbari de situatie, reiterare de planuri, robinet liber la Comp & Ben (jur ca ma inscriu aici), rasu’ plansu’, haos a la carte marca rosie inconfundabila, ce sa mai zic… pana la urma… pierdut “nou inceput” – il declar nul, primit la schimb “continuare de planuri” – in renovare.

Dar destul despre job zic (nu m-a tras Cris de maneca de data asta :P), asa ca mi-am luat liber si plecai vineri pe 2 spre PH intr-o mini-vacanta a sarbatorilor din poza de mai sus (ta-dam-ding). Am plecat, ca tot romanu’, cu oprire inteligenta pentru a cumparat una/alta pe ultima suta – zbeng mall. Dupa ce ne-am “indestulat” ca bancile (apropos: in contractul meu cu Volksbank este specificat ca banca isi rezerva dreptul de a se “indestula” din conturile mele in caz de neplata :D), ne-am alaturat coloanei de masini care participa la un discret mars funebru de pe DN1. Murise traficul fluid – odihneasca-se-n pace! Unii mor, altii invie, …ca asa e in ping-pong. Ce sa faci, loose some, gain some – nu poti avea domnia legii, economie serioasa, elite, asigurari de somaj …iar pe langa toate aceste minunatii, si trafic …fluid (doar Mircea Badea e vinovat! :)) …Asa e, oamenii sunt rai, nu apreciaza ce au, se uita intotdeauna in ograda altora, in loc sa se bucure – stiu sigur ca marile idei vin ori calare pe William, ori in trafic calare pe linia de tramvai. Dar hai sa ne intoarcem la iepurii nostrii, se pare ca in seara asta am apetit pentru divagatie (aveam in facultate un prof de relatii internationale cu talentul asta, sa mor daca… gata, ma opresc, promit!).

Am ajuns cu bine, am debarcat, si am activat modul Z.O.G. (“Zi de Odihna Generala” TM by Mihai T.) pentru intreaga perioada a sederii. Dar vai, cine poate sta locului cu ocazia prilejului?! Mare sarbatoare, mare! Snap out of Z.O.G., lumea se agita, hai ca avem treaba, …pam-pam! Totul incepe in forta: trebuie in primul rand sa gatim vreo 7 feluri de mancare, sa ne facem provizii de medicamente “pentru digestie” (bravo Apropo), sa repetam in cor itinerarul “obiceiuri si traditii” (hint :P), dupa care trecem la fapte – consumam tot ce este legat sau nu de aceasta sarbatoare! Consumam lucruri tematice: de la mancare la emisiuni TV, de la haine la articole pentru casa si gradina, pana la banalele lumanari si candele care vin in sute de flavor-uri. Daaa, cat adoram sa consumam! Si pentru ca ne place atat de mult, inventam intotdeauna pretexte noi pentru asta…

Am “consumat” si eu, pentru prima oara, chestia aia barabara cu luatul de lumina – for the pun of it. Moooa, dar chiar s-a meritat, ce mai distractie! Nu o sa incep chiar ca in blogul de acum cativa ani (NEXT!), dar pot sa spun cu mana pe inima ca nu am mai facut atat misto de un car de timp. Raportul de forte a fost destul de inegal in grup (5 pranksters & 2 believers), dar cui ii mai plac azi luptele corecte de genul crestini vs. lei? 😛 …Anywayz, va spun eu, religia se duce dracului mai repede decat cred unii. Dintre sotiile serii: o credincioasa – “esti sigura ca ai luat lumina de la popa?” – pai, daca este d’asta impura de la bricheta?; dupa ce si-au aprins tortele, pe majoritatea fetelor se citea expresia “and now what?!”; un tip din multime se lauda “bah, vezi lumanarea asta, mi-a trimis-o mama de la Ierusalim” – chiar conteaza?; o fata povestea ca a tinut post, dupa care s-a dus sa se impartaseasca (or so), nu a primit-o popa (ca nu e “pura”, locuieste cu iubitul dar fara fier pe deget), si de nervi s-a intors acasa si a mancat peste – o fi bine? :D; …and so on and so forth din seria It’s Bad for Ya.

A mai trecut o “mare balonare” (check this :P)…

Primavara, martie, alt an :)

N-am mai lasat cuvinte pe-aici de cand WordPress avea un dashboard total diferit, de cand M. J. si Patrick Swayze inca traiau, de cand who the fuck was Herta Müller (?), de cand ne mutam impreuna pentru prima oara, de cand nu eram inca workaholic, de cand nu stiam ce e Châtelet-Les-Halles, de cand nu stiam ce sunt 21 si 26 martie alt an,  …de cand eram un alt om.

E incredibil cat de multe se pot schimba intr-un an! …

What’s next? E timpul marilor regasiri de sine! …Deci, hai sa continuam, schimbam prioritatile, asa cum ar fi trebuit sa facem de mult. Let’s go.

Welcome back Ez!

Dupa spiţe plecăm

leftovers

…sa vedem ce-a mai ramas 🙂

Foto by insanemaverick

Meeting the EELS :)

But there’s One I always miss…

Chillout… Douane

Maine dimineata plecam. Ne intoarcem vineri. Mergem sa mimam libertatea si sa descoperim noi specii de cocalari 😛 …prezenta slabuta anul asta, multe dezamagiri, multi oameni care isi arata varsta. Whuteva… Ma gasiti acolo!

Impresii despre cum a fost, vineri seara…

Afterlife wonders

Mare minune mare! Am fost azi cu ai mei intr-un tur al cimitirelor, in vizita pe la rude plecate …acasa. Nimic special, pana cand am ajuns in Cimitirul Colentina (Reinvierea). Aici totul a capatat o tenta de buna dispozitie datorita crucilor si monumentelor bombastice pe care am avut norocul sa le intalnesc. Exemple:

Nenea asta a fost mare motociclist cica. Live fast die young, dar nu stiu daca a lasat in urma “a beautiful corpse” or even somethin’… Who’s cool now Mr. Rossi, huh? 😛

Nenea asta era un shucar, un bashtan, un adevarat… 44 is sexy for a mobster, calibru de pistol 😀

Din aceiasi serie, dar fara poza: rudele din India ale mafiotului aveau o poza jmen pe cruce, fiind decupati si pusi pe un fundal cu o insula tropicala & stuff…

Ultima minunatie: capela domnului Patraulea (atat scria pe cruce langa poza de gipsy bling), o capela care avea inscriptionat de jur imprejur “Versace”! How fuckin’ cool is that?! 😀