Love and Marriage… (March 10, 2008)

“Love and Marriage,
Love and Marriage
Go together
Like a horse and carriage…”

Acum ce pot spune? Cine sunt eu sa-i spun lu’ nenea Frank ca nu are dreptate? (poate sa ramana cu ideile lui “rotunjoare si dragalase”, ca-n reclama la Dodge Caliber)

Vreau sa discutam despre nejte chestii care mi se flutura printre urechi in ultimul timp. Love, Marriage and Children… combinatia castigatoare. Eeeh, cine nu doreste sa-si parieze intreaga existenta pe aceste 3 bucati? Este jocul in care 3 bucati sunt mai tari decat o chinta regala, jocul la care trebuie sa pariezi cu sec (call) ca sa vezi minunata combinatie. Plata se face cash, in zile din viata, un adevarat miracol al naturii!

Cine nu si-ar trai viata doar pentru asta? Cine nu ar face cele mai mari sacrificii pentru a respecta cuvantul Domnului? “Asculta, Israele hotararile si legile pe care va invat eu astazi sa le paziti, ca sa fiti vii, sa va inmultiti si sa mosteniti pamantul pe care Domnul Dumnezeul parintilor vostri vi-l da in stapanire…” (Dt 4,1.7-8) Aaamin!

Spuneti-mi daca nu am dreptate! Ce scop mai nobil poate avea un individ? Legarea destinelor si perpetuarea speciei. Suntem nascuti pentru asta!
Inca din copilarie ti se spune ca atunci cand vei fi mare calatorind pe un cal alb (cu jenti de aliaj si motor in 16 valve), vei intalni o printesa (aleasa de natura hormonala a inimii tale, printesa cu care te vei casatorii si vei avea 3 copii (cel mare, mijlociul si mezinul – probabil primii doi dintr-o casatorie anterioara).
In adolescenta, bazat fiind pe educatia din copilarie si pe glandele care isi fac de cap, stii exact ce ai de facut: sa f**i cat mai multe printese, dar cu mare grija ca sa nu ramana embarasada – un test de anduranta pentru viitor (system check: no errors found).
Primul stadiu de maturitate: schimbi printese, in cautarea uneia cu cat mai putine defecte de fabricatie. Dai peste printese frigide, peste printese frigider, printese teroriste si printese momeala. Fereste-te de printesele momeala! …In loc sa alergi dupa printese mai bine ai alerga dupa transformarea viselor in realitate,… sau mai bine treci la urmatorul stadiu …visele sunt pentru idealisti.
Al doilea stadiu de maturitate: deja nu mai poti jongla cu mai multe printese, vrei una singura dar multifunctionala – gimnasta in pat, robot de/in bucatarie, instincte materne de rinocer, mama eroina, inteligenta (dar fara sa te eclipseze), frumoasa (dar doar pentru tine), amuzanta, energetica, aducatoare de buna dispozitie, si nu in ultimul rand carierista (de preferat sa lucreze intr-o corporatie, exclus banca – doar nu vrei ca aia mici sa creasca cu impresia gresita ca mami se joaca cu viitorul lor, nu?!). Dupa ce o gasesti, o marchezi (ca sa stie lumea ca e a ta – a se folosi inel), si va apucati sa faceti ce a zis Duamne-Duamne (vezi mai sus).
Al treilea stadiu de maturitate: resemnarea isi face loc. La asta s-a rezumat viata mea?! Printesa si copiii?! Sa fie asta oare cea mai mare realizare a omenirii? Cati oameni au fost apreciati pentru asta? “Uite domne’, ala da om, are o casnicie si o familie minunata!” …Cate premii Nobel s-au dat pentru asta? “Si premiul categoriei Plod Frumos se acorda domnului…” Marele merit al perpetuarii speciei este insusi viata. Trebuie facut un scop din asta? …Confuz si frustrat te indrepti catre printesele secretare sau printesele altor oameni. Poate ele au ceva mai bun de oferit… ele iti apreciaza visele, ele nu vor de la tine un copil (cel putin la inceput). Privesti in spate… lacrimi se scurg pe femur. Esti patetic.
Batranetea: stai izolat cu harbu’ de printesa ofilita, nu o mai suporti, intr-una din zilele astea ti-ai jurat ca o sa o impusti (iti spui asta de 40 de ani). Esti nostalgic, iti aduci aminte de adolescenta si zambesti. Mama lor de printese! Ce vremuri! …Plozii vin in vizita rar. Lucreaza in niste corporatii care conduc lumea (inclus banci). Ce lasi in urma?

Eu sunt prins undeva intre primul si al doilea stadiu de maturitate. Sunt un idealist, nu ma grabesc sa trec mai departe. Sunt inconjurat mai nou de prieteni cu destine legalizate. Unii dintre ei au trecute 3 persoane la intretinere. Imi exprim uimirea. Si cu visele cum ramane? …bine, ii exceptam pe cei cu al doilea stadiu de maturitate drept ideal. Eu am propriul meu ritm. Prefer sa astept natural si calm schimbarea de ritm a melodiei. Ma bucur de fiecare stadiu la timpul lui. Simt momentul.

Morala: Nu lasa turma sa-ti spuna cat e ora, foloseste-ti propriul ceas biologic!

Multumiri: Miez, Andreea, Gabriela, Dani, printii si printesele care ma incercuiesc… vreau sa zic inconjoara